Tag Archives: cuvinte de Iulia Halatz

Iubesc culorile

“Iubesc culorile. Ele nu plâng, ele nu te înșeală, ele nu te părăsesc. Mâine culorile se întorc.” Cezare Pavese

Mâine culorile se întorc. Vin odată cu dimineața verde, chiar dacă-i negru afară. Sâmbetele mă-ndeamnă la plăceri argintii și violet în umbrele mișcate de copaci lucioși în raze galbene de început de lumi.

Serile sunt negre și roz, pictate de lumina lunii. Cu o carte sunt întotdeauna aurie, adăpostită în povești proaspete.

Nimic nu-i mai frumos ca iarba. Sau dragostea. Verde.

Dacă tremuri indecis în tăceri albastre….Nu-i Dragoste.

 

Mâine culorile se-ntorc…..

20141221_161036

Fotografie by me.

 

De ce mă duc la vot

Legenda spune că un rege, Cecrops, a vrut să întemeieze o cetate în Atica și să aleagă un zeu protector dintre Poseidon, zeul mărilor, și Atena, zeița înțelepciunii. Poseidon le-a dăruit un cal sălbatic, care să-i poarte în războaie, și mările, la sfârșitul cărora teritorii așteptau să fie cucerite. Atena a domesticit calul, care putea fi folosit și la munca ogoarelor, și le-a oferit măslinul. Bărbații doreau război și cuceriri, dar femeile voiau ca soții lor să lucreze pământul și să-și crească copiii, așa că au supus la vot. Deoarece femeile erau cu una mai multe decât bărbații, Atena a câștigat orașul.

Mă duc la vot pentru că opinia unei singure femei a făcut ca acea cetate fericită să se numească Atena.

O poveste, într-adevăr, dar ca multe povești, poate schimba mult, chiar și istoria, deoarece se spune că grecii au fost atât de supărați pentru că au pierdut beneficiile războiului, încât de atunci le-au luat femeilor dreptul de a decide (alegorie ce sugerează trecerea de la matriarhat la patriarhat) și implicit, dreptul de vot.

L-am primit înapoi în secolul 20. Doar femeile din Noua Zeelandă au votat din secolul 19.

Dacă m-aș fi născut acum mai puțin de 100 de ani, aș fi avut o viață simplă și lipsită de alegeri.

© Iulia Halatz